Filtrare iazuri
Toate detaliile despre filtrare le gasiti aici (apasa) !
Filtrarea apei in iazurile cu crapi koi este esentiala pentru cresterea crapilor koi , prin filtrare se elimina deseurile biologice care cauzeaza boli cat si deseurile fizice.
Filtrarea apei trebuie sa contina doua componente de baza , o filtrare mecanica si o filtrare biologica.
Filtrarea mecanica este prima faza a sistemului de filtrare al iazurilor cu crapi koi.Filtrele mecanice sunt o parte extrem de importanta a sistemului de filtrare. Ele ajuta la filtrarea deseurilor solide cum ar fi frunze uscate, hrana de pesti, resturile de hrana ramase, fecale, resturi vegetale.Aceste deseuri solide daca nu sunt scooase la timp se descompun in timp si produc substante chimice foarte nocive crapilor koi.
Filtrarea mecanica se face cu ajutorul filtrelor de tip vortex, perii , filtrele sita si filtrele din hartie. Cele mai eficiente filtre mecanice sunt cele din sita de inox care retin mizeria de pana la 60-70 microni si cele din hartie de pana la 6 microni care prezinta dezavantajul costului foarte ridicat.
Filtrarea biologica
face uz de bacteriile nitrificatoare care descompun amoniacul in
nitriti, respectiv nitritii in nitrati.Acest lant de transformari este
cunoscut sub numele de Ciclul Azotului in Natura.Azotul (N) este unul
din elementele principale ale tesuturilor animale si vegetale.
Moleculele azotate, provenind de la animale (excrementele pestilor),
vegetale sau mâncarea in surplus, sunt transformate in amoniac (NH3 sau
NH4+), care este foarte toxic pentru pesti. Acest fenomen se intâmpla si
in natura insa volumul de apa este foarte mare fata de numarul de pesti
astfel incât concentratia de amoniac este foarte mica. In iazuri
volumul de apa este mic si concentratia de amoniac poate deveni
periculoasa in anumite conditii.
In prezenta oxigenului din apa
amoniacul este transformat de catre bacterii (nitrosomonas) in nitriti*
(NO2-).Nitritii, in prezenta oxigenului sunt transformati la rândul lor
de alte bacterii (nitrobacter) in Nitrati (NO3-). Nitratii sunt mai
putin toxici pentru vietuitoarele din mediul acvatic iar pentru plante
constituie chiar un nutrient strict necesar. Nitratii sunt veriga finala
a acestor transformari ale azotului, ei acumulandu-se in timp.Toate
elementele care participa la acest ciclu (oxigen, bacterii, pH,
temperatura, plante, materii organice primare din care provine
amoniacul, etc.) trebuie pastrate intr-un echilibru.
La inceputul
procesului, intr-un iaz nou, numarul de bacterii este mic. Inmultirea
acestora se face lent, pe masura ce cantitatea de amoniac si respectiv
nitriti din apa creste. La inceput se dezvolta bacteriile care descompun
amoniacul in nitriti si dupa ce concentratia de nitriti depaseste o
anumita valoare incep sa se inmulteasca bacteriile care transforma
nitritii in nitrati.
Dupa o perioada de timp, coloniile de bacterii
devin suficient de dezvoltate pentru a transforma tot amoniacul in
nitriti si nitritii in nitrati.In general putem considera ca in acest
sistem unul din parametrii care este foarte usor de controlat este
amoniacul respectiv sursele primare din care apare amoniacul. Pastrarea
unui numar optim de crapi koi pe volumul de apa din iaz si evitarea
supraalimentarii acestora sunt caile cele mai la indemâna noastra pentru
a pastra echilibrul.Oxigenarea apei este un alt factor care favorizeaza
activitatea bacteriilor.Bacteriile care realizeaza transformarile din
ciclul azotului se gasesc peste tot in mediul nostru (apa, aer...). Tot
ce ne ramâne de facut este sa le cream un mediu propice de dezvoltare.
Ele se dezvolta, in general, pe suprafata oricarui obiect dintr-un iaz
din acest motiv mediile de filtrare trebuie sa aibe o suprafata
desfasurata cat mai mare pe unitatea de volum.Pentru a-si indeplini
rolul trebuie sa dipuna de o suprafata foarte mare si sa intre in
contact cu o cantitate mare de apa oxigenata.Timpul de ciclare a unui
iaz nou poate fi micsorat prin introducerea de produse speciale care
contin bacterii. Un iaz bine ciclat obtinem dupa aproximativ 18 luni.
ATENTIE:
Coloniile de bacterii care ajuta la ciclul azotului sunt distruse de cele mai multe ori de medicamente si substante chimice folosite in tratamentele din acvacultura.Un alt semnal de alarma il ridic asupra apei utilizate. Multe dintre acestea contin nitrati (si fosfati) in cantitati mai mai mici sau mai mari in functie de sursa apei utilizate. Chiar si apa potabila are un continut mic de nitrati (acceptat in normativele in vigoare referitoare la calitatea apei potabile), in apele din fântâni si apele curgatoare acest continut este mult mai mare (tineti cont ca in agricultura se utilizeaza cantitati enorme de ingrasaminte N-P-K!!!).
Dintre mediile de filtrare care ajuta la transformarea amoniacului in nitriti si apoi in nitrati in iazurile cu crapi koi enumeram urmatoarele :
-japan mat (300m2/m3-1100m2/m3)-folosit in filtre multicamerale in care este obligatoriu sa avem aerare puternica
-Helix 400m2/m3 -700 m2/m3 sau k1 , folosit in asa numitele moving bed filters. Acest material filtrant trebuie sa fie tot timpul pus in miscare cu o aerare foarte puternica.Daca nu este pus in miscare acest material se comporta ca filtru mecanic.
-kaldnes K1 1100m2/m3.
- bio crystal-material din spuma de sticla realizat la 900 grade C, functionarea lui optima este in asa zisele bakkie shower filters in care apa trebuie pompata cu presiune.
- bacteria house Momotaro, folosit in bakkie showers filters unde apa din iaz este pompata cu mare presiune.
-beads, sunt bilute de plastic plutitoare de 2-3 mm care se folosesc doar in filtrele beadfilters.Au o suparafata desfasurata de 1600m²/m³.
-Bio Chipsuri care sunt tot mai des fosite datorita suprafetelor mari de colonizare de pana la 5500m2/m3.
O parte din nitratii din apa sunt folositi ca hrana pentru plante iar cealalta parte cu ajutorul bacteriilor anaerobe sunt transformati in gaze toxice. De foarte multe ori in iazurile noastre avem alge filamentoase semn ca avem nitrati in apa. Din acest motiv trebuie sa avem o filtrare care sa nu aibe foarte mult oxigen in care bacteriile anaerobe sa transforme nitratii in gaze. Aceasta filtrare o putem obtine cu ajutorul "trickle filters''. Apa este pompata de sus in filtru dar fara presiune iar apa trece prin materialul filtrant astfel incat se creaza un film de apa pe langa materialul filtrant. Cu ajutorul bacteriilor anaerobe si a acestui film de apa creat gazele se pot elimina mai usor.
Ca material filtrant pentru descompunerea nitratilor se folosesc bilele de argila AClay arse la 1200 grade C. Au o suprafata de colonizare mare 140m²/litru.
Filtre iaz
Sistem Ultrasieve-BeadFilters
Acest sistem de filtrare se compune dintr-o filtrare mecanica obtinuta cu un filtru sita numit Ultrasieve ce retine impuritati de pana la 300 microni si un alt filtru UltraBead sau EconoBead ce este in acelasi timp si filtru mecanic ce retine impuritati de pana la 15 microni dar si filtru biologic.
Important
la acest sistem este filtrarea facuta de filtrul sita pentru ca toate
impuritatile ce raman la baza sitei nu au contact cu apa, deci nu se
descompun in apa producand amoniac-nitriti. Din acest motiv si partea de
filtrare biologica poate fi mult redusa fata de celelalte tipuri de
filtrare in special fata de filtrarea cu filtru multicameral.
Filtru Trickle Tower
Acest
filtru functioneaza pe acelasi principiu ca si bakki shower, doar ca in
acest caz debitul de apa trebuie sa fie mult mai scazut, pentru ca apa
sa se prelinga cat mai incet pe materialul filtrant.
Scopul acestui
filtru Trickle Tower este acela de a descompune nitratii din apa, lucru
pe care majoritatea celorlalte filtre nu-l fac. In desenul alaturat
observam bacteriile de culoare rosie si albastra folosesc oxigenul din
apa iar in porii materialului filtrant unde nu este oxigen destul
bacteriile consuma toti atomii de oxigen din nitrati lasand azotul sa se
degaja in atmosfera.
Denitrificarea se face in lipsa oxigenului, astfel ca e important ca
acest filtru sa fie cat mai etans si cat mai inalt posibil, astfel incat
apa sa parcurga o distanta cat mai mare in timp ce se prelinge pe
materialul filtrant, cu un debit cat mai scazut.
Pentru a evita colmatarea acestui trickle este preferabil sa se foloseasca apa fitrata deja.
Pot fi folosite diferite materiale filtrante, care sa aiba o suprafata
desfasurata cat mai mare dar neaparat sa fie poroase. Unul din aceste
materiale sunt bilele de argila special concepute pentru acest material
de filtrare.
Un alt detaliu important este faptul ca trebuie folosita intreaga
cantitate de material filtrant, si pentru a fi siguri de acest lucru,
apa nu trebuie sa vina direct din teava/furtun in contact cu materialul,
ci se pune o sita cu perforatii de 3-5mm deasupra materialului
filtrant, pentru ca apa sa curga sub forma de ploaie pe toata suprafata
materialului.
Filtru Ultrasieve + Bakki Shower
Acest sistem de filtrare se compune dintr-un filtru sita de 300 microni pentru filtrarea mecanica si un filtru biologic de tip bakkie shower.
Acesta din urma poate folosi ca mediu de filtrare Bacteria House, bile speciale de filtrare din argila, Helix pe scurt orice material cu suprafata de colonizare cat mai mare.
