Filtrare iazuri

Filtrarea apei

Filtrarea apei in iazurile cu crapi koi este esentiala pentru cresterea crapilor koi , prin filtrare se elimina deseurile biologice care cauzeaza boli cat si deseurile fizice.

Filtrarea apei trebuie sa contina doua componente de baza , o filtrare mecanica si o filtrare biologica.

Filtrarea mecanica este prima faza a sistemului de filtrare al iazurilor cu crapi koi.Filtrele mecanice sunt o parte extrem de importanta a sistemului de filtrare. Ele ajuta la filtrarea  deseurilor  solide cum ar fi frunze uscate, hrana de pesti, resturile de hrana ramase, fecale,  resturi vegetale.Aceste deseuri solide daca nu sunt scooase la timp se descompun in timp si produc substante chimice foarte nocive crapilor koi.

Filtrarea mecanica se face cu ajutorul filtrelor de tip vortex, perii , filtrele sita si filtrele din hartie. Cele mai eficiente  filtre mecanice sunt cele din sita care retin mizeria de pana la 200-300 microni si cele din hartie de pana la 6 microni care prezinta dezavantajul costului foarte ridicat.

Filtrarea biologica face uz de bacteriile nitrificatoare care descompun amoniacul in nitriti, respectiv nitritii in nitrati.Acest lant de transformari  este cunoscut sub numele de  Ciclul Azotului in Natura.Azotul (N) este unul din elementele principale ale tesuturilor animale si vegetale. Moleculele azotate, provenind de la animale (excrementele pestilor), vegetale sau mâncarea in surplus, sunt transformate in amoniac (NH3 sau NH4+), care este foarte toxic pentru pesti. Acest fenomen se intâmpla si in natura insa volumul de apa este foarte mare fata de numarul de pesti astfel incât concentratia de amoniac este foarte mica. In iazuri volumul de apa este mic si concentratia de amoniac poate deveni periculoasa in anumite conditii.
In prezenta oxigenului din apa amoniacul este transformat de catre bacterii (nitrosomonas) in nitriti* (NO2-).Nitritii, in prezenta oxigenului sunt transformati la rândul lor de alte bacterii (nitrobacter) in Nitrati (NO3-). Nitratii sunt mai putin toxici pentru vietuitoarele din mediul acvatic iar pentru plante constituie chiar un nutrient strict necesar. Nitratii sunt veriga finala a acestor transformari ale azotului, ei acumulandu-se in timp.Toate elementele care participa la acest ciclu (oxigen, bacterii, pH, temperatura, plante, materii organice primare din care provine amoniacul, etc.) trebuie pastrate intr-un echilibru.
La inceputul procesului, intr-un iaz nou, numarul de bacterii este mic. Inmultirea acestora se face lent, pe masura ce cantitatea de amoniac si respectiv nitriti din apa creste. La inceput se dezvolta bacteriile care descompun amoniacul in nitriti si dupa ce concentratia de nitriti depaseste o anumita valoare incep sa se inmulteasca bacteriile care transforma nitritii in nitrati.
Dupa o perioada de timp, coloniile de bacterii devin suficient de dezvoltate pentru a transforma tot amoniacul in nitriti si nitritii in nitrati.In general putem considera ca in acest sistem unul din parametrii care este foarte usor de controlat este amoniacul respectiv sursele primare din care apare amoniacul. Pastrarea unui numar optim de crapi koi pe volumul de apa din iaz si evitarea supraalimentarii acestora sunt caile cele mai la indemâna noastra pentru a pastra echilibrul.Oxigenarea apei este un alt factor care favorizeaza activitatea bacteriilor.Bacteriile care realizeaza transformarile din ciclul azotului se gasesc peste tot in mediul nostru (apa, aer...). Tot ce ne ramâne de facut este sa le cream un mediu propice de dezvoltare. Ele se dezvolta, in general, pe suprafata oricarui obiect dintr-un iaz din acest motiv mediile de filtrare trebuie sa aibe o suprafata desfasurata cat mai mare pe unitatea de volum.Pentru a-si indeplini rolul trebuie sa dipuna de o suprafata foarte mare si sa intre in contact cu o cantitate mare de apa oxigenata.Timpul de ciclare a unui iaz nou poate fi micsorat prin introducerea de produse speciale care contin bacterii. Un iaz bine ciclat obtinem dupa aproximativ 18 luni.

 

ATENTIE:

Coloniile de bacterii care ajuta la ciclul azotului sunt distruse de cele mai multe ori de medicamente si substante chimice folosite in tratamentele din acvacultura.Un alt semnal de alarma il ridic asupra apei utilizate. Multe dintre acestea contin nitrati (si fosfati) in cantitati mai mai mici sau mai mari in functie de sursa apei utilizate. Chiar si apa potabila are un continut mic de nitrati (acceptat in normativele in vigoare referitoare la calitatea apei potabile), in apele din fântâni si apele curgatoare acest continut este mult mai mare (tineti cont ca in agricultura se utilizeaza cantitati enorme de ingrasaminte N-P-K!!!).

 

Dintre mediile de filtrare care ajuta la transformarea amoniacului in nitriti si apoi in nitrati  in iazurile cu crapi koi enumeram urmatoarele :

-japan mat (300m2/m3)-folosit in filtre multicamerale in care este obligatoriu sa avem aerare puternica

-Helix 767 m2/m3 -1180 m2/m3 sau k1 , folosit in asa numitele moving bed filters. Acest material filtrant trebuie sa fie tot timpul pus in miscare cu o aerare foarte puternica.Daca nu este pus in miscare acest material se comporta ca filtru mecanic.

- bio crystal-material din spuma de sticla realizat la 900 grade C, functionarea lui optima este in asa zisele bakkie shower filters in care apa trebuie pompata cu presiune.

- bacteria house Momotaro, folosit in bakkie showers filters  unde apa din iaz este pompata cu mare presiune.

-beads, sunt bilute de plastic plutitoare de 2-3 mm care se folosesc doar in filtrele beadfilters.Au o suparafata desfasurata de 1600m²/m³.

O parte din nitratii din apa sunt folositi ca hrana pentru plante iar cealalta parte cu ajutorul bacteriilor anaerobe sunt transformati in gaze toxice. De foarte multe ori in iazurile noastre avem alge filamentoase semn ca avem nitrati in apa. Din acest motiv trebuie sa avem o filtrare  care sa nu aibe foarte mult oxigen in care bacteriile anaerobe sa transforme nitratii in gaze. Aceasta filtrare o putem obtine cu ajutorul "trickle filters''. Apa este pompata de sus in filtru  dar fara presiune iar apa trece prin materialul filtrant astfel incat se creaza un film de apa pe langa materialul filtrant. Cu ajutorul bacteriilor anaerobe si a acestui film de apa creat gazele se pot elimina mai usor.

Ca material filtrant pentru descompunerea nitratilor se folosesc bilele de argila AClay arse la 1200 grade C. Au o suprafata de colonizare mare 140m²/litru.

Filtre iaz

Sistem Ultrasieve-BeadFilters



Acest sistem de filtrare se compune dintr-o filtrare mecanica obtinuta cu un filtru sita numit Ultrasieve ce retine impuritati de pana la 300 microni si un alt filtru UltraBead sau EconoBead ce este in acelasi timp si filtru mecanic ce retine impuritati de pana la 15 microni dar si filtru biologic.

Important la acest sistem este filtrarea facuta de filtrul sita pentru ca toate impuritatile ce raman la baza sitei nu au contact cu apa, deci nu se descompun in apa producand amoniac-nitriti. Din acest motiv si partea de filtrare biologica poate fi mult redusa fata de celelalte tipuri de filtrare in special fata de filtrarea cu filtru multicameral.

 

Filtru Trickle Tower

Acest filtru functioneaza pe acelasi principiu ca si bakki shower, doar ca in acest caz debitul de apa trebuie sa fie mult mai scazut, pentru ca apa sa se prelinga cat mai incet pe materialul filtrant.
Scopul acestui filtru Trickle Tower este acela de a descompune nitratii din apa, lucru pe care majoritatea celorlalte filtre nu-l fac. In desenul alaturat observam bacteriile de culoare rosie si albastra folosesc oxigenul din apa iar in porii materialului filtrant unde nu este oxigen destul bacteriile consuma toti atomii de oxigen din nitrati lasand azotul sa se degaja in atmosfera.

Denitrificarea se face in lipsa oxigenului, astfel ca e important ca acest filtru sa fie cat mai etans si cat mai inalt posibil, astfel incat apa sa parcurga o distanta cat mai mare in timp ce se prelinge pe materialul filtrant, cu un debit cat mai scazut.
Pentru a evita colmatarea acestui trickle este preferabil sa se foloseasca apa fitrata deja.
Pot fi folosite diferite materiale filtrante, care sa aiba o suprafata desfasurata cat mai mare dar neaparat sa fie poroase. Unul din aceste materiale sunt bilele de argila special concepute pentru acest material de filtrare.


Un alt detaliu important este faptul ca trebuie folosita intreaga cantitate de material filtrant, si pentru a fi siguri de acest lucru, apa nu trebuie sa vina direct din teava/furtun in contact cu materialul, ci se pune o sita cu perforatii de 3-5mm deasupra materialului filtrant, pentru ca apa sa curga sub forma de ploaie pe toata suprafata materialului.


Filtru Ultrasieve + Bakki Shower

Acest sistem de filtrare se compune dintr-un filtru sita de 300 microni pentru filtrarea mecanica si un filtru biologic de tip bakkie shower.

Acesta din urma poate folosi ca mediu de filtrare Bacteria House, bile speciale de filtrare din argila, Helix  pe scurt orice material cu suprafata de colonizare cat mai mare.


Filtre sub presiune

Sunt filtre foarte bune doar in cazul iazurilor ornamentale de gradina. Aceste filtre nu se recomanda la cresterea crapilor koi datorita faptului ca, cantitatea de material filtrant biologica este foarte mica.